prostu.de-ce.net

Incredibil, incredibil… dar… ce avem noi aici ? Incredibil !

via ucshiva


Am absolvit cu brio scoala de arte si meserii din satul natal si, din pacate, nu am putut urma studiile superioare din cauza banilor. Tata mi-a insuflat dorinta de a munci si, intre timp, am devenit tractorist profesionist. O perioada mi-a mers bine, cam pana la 21 de ani, cand mi s-a stricat tractorul, iar reparatiile erau destul de costisitoare (a se remarca folosirea cuvantului "costisitor", care nu apartine vocabularului unui om de rand), asa ca am incercat sa ma angajez. Singura firma din sat mi-a spus ca mai trebuie sa astept pana in 2010, deoarece atunci cu siguranta va pleca un angajat, datorita micsorarii salariului si constrangerii oamenilor. Pana atunci, imi traiesc viata de pe azi pe maine, ca vacar (incredibil!) al satului invecinat (pt. ca la noi in sat e tata, care trage cu dintii de acest post).

Cam asa suna un mesaj primit ieri de prezentatoarea unei emisiuni la radio. Principala problema dezbatuta era legata de tineri si incapacitatea (pardon, dorinta altora de a nu) de a se angaja. Sunt de acord cu oferirea unei sanse celor care abia au terminat facultatea sau, pur si simplu, unui om care vrea sa munceasca.
Dar nu doar ca au calitatea de a fi tineri. Sunt tanar, angajeaza-ma ! Eu sunt adeptul la “ce-i in mana nu-i minciuna”. Asa ca… hai sa termin facultatea si sa raman cu ceva cunostinte, sa am cat de cat experienta (in caz ca nu am terminat facultatea) si apoi sa lucrez. Imi e imposibil sa cred ca un om capabil ramane fara serviciu. Si un serviciu bine platit.
Eu sunt patron la firma X. Am in subordine 10 angajati cu varste cuprinse intre 35 si 50 de ani. Toti cu facultate, doctorat, vasta experienta in domeniu; niciodata nu m-au dezamagit. Y-ulescu, 25 de ani, “tractorist profesionist” doreste sa se angajeze. Nu il accept. Sunt injurat, batjocorit, insultat. De ce ?
In schimb, nu sunt de acord cu tinerii cu adevarat capabili care nu isi gasesc loc de munca. Nu mi se pare corect ! Oricum, nu cred ca numarul acestora este destul de mare. Si daca esti programator bun, iti gasesti de munca chiar si pe scriptlance.com si rentacoder.com ! Numai vointa sa fie !
Ce parere aveti ?

“Durerea psihica e cea mai mare durere”… Ciudat este ca in momentul in care vad o fata ma apuca un sentiment destul de neimportant. Pentru ca acea fata nu reprezinta pentru mine nimic mai mult decat ceea ce este… Las deoparte placerile carnale (care ma cuprind uneori) si merg mai departe.
Pana sa o intalnesc pe ea. Nu pot merge mai departe… Imi vine greu sa ii scriu un mesaj, insa imi face placere intotdeauna replica ei. Te incalzeste in adevaratul sens al cuvantului, iti trece intristarea cand schimbi o pereche de cuvinte. Blonda, inalta, curioasa si… oarecum bucuroasa (din nimic)… perfecta !
Imi vine foarte greu sa scriu postul asta. Nu-l cititi ! E gandul meu, sunt trist !
Ea e departe… Nu kilometric, ci departe de sufletul meu… Eu aici jos, ea sus. Nu stie ca exist…
Hate this !

afk o saptamana ! onm si timisoara.

Ratatouille
O animatie destul de draguta, in care un soarece isi indeplineste visul de a deveni mare bucatar. Printr-o intamplare oarecum nefericita (pierderea de familie), el ajunge la restaurantul lui Gusteau, unde se imprieteneste cu fiul (sa zicem nelegitim) al acestuia, Linguini. Impreuna, cei doi formeaza un cuplu de invidiat si reusesc sa impresioneze si pe cel mai mare critic in artele culinare. Chiar daca la final restaurantul se inchide datorita sobolanilor, Remy (”micul bucatar”) si Linguini devin cel mai bun cuplu de preparatori de mancare din Franta (sau ma rog, bucatar-chelner).

Regia
Brad Bird

Gen
Animatie, Comedie
*a castigat premiul Oscar

Sursa: http://www.cinemagia.ro/movie.php/Ratatouille?movie_id=16560&wnd=_default&hist=1

Crash - Povesti din L.A.
Nu am avut rabdare sa il vizionez pana la capat. In principiu, sunt prezentate in paralel vietile unor negri. Tema filmului este rasismul. Desi are castigate 3 Oscaruri, nu mi s-a parut la fel de bun ca American History X (care combinat cu descrierea lui Alexandru Tocilescu de pe tvr1 mi s-a parut ceva deosebit). Sandra Bullock intra destul de tarziu in rol, dupa cel putin o ora.

Regia
Paul Haggis

Gen
Drama, Mister

Sursa: http://www.cinemagia.ro/movie.php/Crash?movie_id=12001&wnd=_default&hist=1.

… sau cum sa te duci pe o balta plina de peste si sa nu prinzi nimic.
Totul incepe cu o zi in urma, in care iti planifici traseul, balta, momeala si prietenii cu care te vei deplasa. Dorinta creste si nu te mai poti concentra la alte lucruri, pescuitul este cel mai important in aceste momente. Vine si ziua cu pricina… dimineata iti “faci unditele” (scuzati limbajul caracteristic profesionistilor) si mamaliga de la pranz nu va fi gustata numai de tine. Celorlalti prieteni le-a pierit cheful si nu mai doresc sa participe la “vanatoare”, asa ca te inarmezi cu un bat (pentru a te proteja de animalele nedorite, ex: maidanezii) si pleci…
Ajungi fericit pe balta si observi ca nu ai un loc unde sa te asezi. Pana la urma, doi compatrioti mai draguti se inghesuie si iti ofera si tie o bucata de pamant unde sa te asezi si sa intinzi instrumentele. Discutia dintre voi trei este una specific pescareasca:
- Noroc. Cum merge treaba, sefule ?
- 3 kile…
- Cam 4 kile.
Hm… deci trage. E nemancat pestele asta, sa vezi ce il rupi si tu ! Setezi pasul dupa indrumarile colegilor si arunci undita in balta. Aprinzi o tigara si astepti… Si astepti… Intre timp, cel din stanga a mai prins vreo 4 carasi cat palma, iar cel din dreapta vreo 7. Tu ? Nimic. Cobori cativa sfinti, consideri ca locul este ghinionist si cauti altul. Intre timp, lacul s-a mai eliberat si alegi un loc “virgin”, neincercat pana atunci de nimeni. Setezi din nou pasul, arunci iar undita si la niciun minut, insistenta ta da roade. Prinzi un pestisor de aproximativ 2 grame… Te bucuri, il bagi in juvelnic insa scapa printre “zalele” acestuia. Alti sfinti coborati si gata… Picatura care a umplut paharul. Te duci acasa.
Pe drum te intalnesti cu Gigel, prieten din copilarie, care se lauda ca a prins aproximativ 2 kilograme de peste in ultima jumatate de ora. Prinsese un loc bun intre 2 pescari, loc in care mai fusese cineva inainte cu 10 minute.
Adica in locul tau ! In care ai fost tu ! Bombani, pleci capul si esti trist ca ai udat juvelnicul degeaba. In drum spre casa, 3 animale de dimensiunile unor tauri, dar care nu erau tauri, ci caini vor sa te atace. Ai uitat si nenorocitul ala de bat pe balta… si dai si fugi cat te tin picioarele. Intr-un final ajungi si esti intrebat de toate rudele cate kilograme de peste ai prins… Ironia sortii…
Seara a venit deja si doresti sa faci o baie. Te dezbraci, te aranjezi si cand sa intri in cada… teroare ! Nu curge apa.
*De mentionat ca aceste lucruri se intampla daca te cheama Vlad, nu garantez altfel. Si aici nu este prezentat un pescar prost, ci unul ghinionist

Am absentat. Imi este frica de onm, de Timisoara. Abia astept sa scap, sa ma pot duce pe afara sa ma plimb, sa pescuiesc, sa citesc o carte, sa imi formez o cultura generala, sa am timp de c0dat. Sunt multe lucruri care mi le doresc si cand ma gandesc ca… depind asa de tare de miercuri, 30 aprilie. Hate it !
Va urez Paste fericit ! Bucurati-va. Macar nu aveti frica pentru ziua ce va sa vina…